Rosii Buschetta la borcan – Bruschetta in a Jar

Provocare de sezon la Daring Cooks: Conservarea alimentelor. Subiect vast, gazda acestei provocari, John de la Eat4fun, ne-a tinut (in scris, evident) o adevarata prelegere stiintifica despre aceasta tema – voi incerca sa traduc cat de curand  intregul material si sa-l public pe blog, nu de alta dar contine foarte multe informatii interesante, pana una alta am testat practic sfaturile date acolo, dintre cele trei retete propuse, cel mai mult mi-a facut cu ochiul aceasta conserva de rosii pentru bruschette intarziate in iarna.

– 1,6 kg rosii (circa douazeci de bucati )

– cinci catei de usturoi

– 250 ml vin alb sec

– 250 ml vin alb

– otet

– 30 ml otet balsamic

– 30 gr. zahar tos

– 30 ml busuioc uscat

– 30 ml oregano uscat

In primul rand, pregatim borcanele: eu una prefer sterilizarea la cuptor. Dupa ce le-am spalat bine bine, preincalzesc cuptorul la 160 grade C, asez o hartie de ziar pe gratarul aragazul iar deasupra borcanele (fara a se atinge intre ele ca se sparg) si capacele borcanelor. Le tinem asa circa 20 de minute. Pentru aceasta reteta ne trebuie borcanele calde, asa incat putem face sterilizarea lor chiar inainte de a incepe sa pregatim reteta.

Pentru cantitatea de rosii de mai sus ar fi nevoie de cam 7 borcane, eu am pregatit o cantitate mai mica – mi-a incaput in doua borcane.

Spalam rosiile, le curatam de seminte si le taiem in bucati mai mici (1 cm aproximativ). Din aceasta cantitate punem deoparte un sfert.

Intr-o oala adanca de inox, adaugam  usturoiul, vinul alb, otetul (inclusiv cel balsamic), zaharul, niste apa (in reteta nu scrie cat asa ca am pus o cana), busuioc si oregano, le punem pe foc si  aducem  tot la punctul de fierbere dupa care dam focul incet. Mestecand ocazional, fierbem la foc incet, acoperit cu un capac, 5 minute. Acum e gata, il luam de pe foc.

Adauga lichidul fierbinte,acoperind rosiile pana la 1 cm de buza borcanului. Indepartam bulele de aer,ajustand spatiul prin adaugarea de noi rosii si lichid fierbinte. Ştergem gura  borcanului ca sa inlaturam orice reziduu anterior de alimente. Insurubam capacul pana la extrem.  De notat ca pentru toate aceste operatiuni este interzisa folosirea de ustensile (linguri, lingurite si altele) metalice.

Pe fundul unei oale asezam un rand de paie, talas sau ziare, invelim fiecare borcan in ziare si-l punem inauntru avand grija sa nu se atinga cu un alt borcan sau cu marginea oalei. Ca sa fim siguri ca nu se ating putem poune intre borcane si prosoape de bucatarie. Umplem vasul cu apa calda pana la nivelul continutului din borcane si dam focul la moderat in asa fel incat apa sa fiarba dar sa nu clocoteasca tare deoarece asta ar duce la spargerea borcanelor. Un lucru foarte interesant mentionat in indicatiile de la Daring Cooks, ar fi ca durata fierberii in dungi (asa stiu eu de la mama ca se numeste acest stil de sterilizare) difera in functie de altitudinea la care te afli in functie de nivelul marii. Dupa ce m-am amuzat asupra acestei informatii, am tabarat pe tastatura (pe goagl:))))) sa aflu la ce altutidine sunt. Astfel de la 0 la 1000 m este nevoie de 20 de minute de fierbere, de la 305,1 m la 915 (va place precizia asta ?) de 25  de minute, de la 916 la 1830 m de 30 de minute iar de la 1831 pana la 2440 m de 35 de minute. Nu stiu de ce nu or fi continuat cu numararea altitudinilor :)))), doar si in Himalaya s-or pune conserve, nu?

Le-am lasat sa se raceasca pana a doua zi, nederanjate, apoi le-am verificat sa fie bine inchise, le etichetam si le punem la pastrare intr-un loc intunecos si racoros (adica o pivnita, right?).

“Pentru cea mai buna calitate – ne da John un ultim sfat- consumati aceste conserve in decurs de pana la un an de zile.”