Hencles
Hencles, lichiu, placinta traditionala din aluat un cu smantana si ou
Luna aceasta, la provocarea “Traditii si gastronomie romaneasca” (initiativa Ginei), gazda lunii, Simona, ne-a propus o tema generoasa: aluaturi dulci si sarate. Instant m-am gandit la un desert foarte drag mie, un desert de origine saseasca, preluat si de romani. Nu cred ca asta mira pe nimeni, melanjul de traditii si obiceiuri, inclusiv gastronomice, este ceva zonelor unde convietuiesc de ceva secole mai multe populatii. Ardealul este un exemplu perfect in aceasta privinta. In zona Sibiului, de unde sunt eu, amprenta cea mai puternica au lasat-o in urma sasii.
Gastronomia saseasca a influentat destul de mult zona Sibiului. Astfel incat si acum regasim aici ingrediente specifice: chimenul, tarhonul, sparanghelul. Rabarbura, aproape necunoscuta in alte zone, este foarte folosita aici. Este o tulpina acrisoara folosita atat in acrirea ciorbelor cat si la compoturi si prajituri unde da o nota acrisoara care merge de minune cu dulcele. Specifice sunt si sosurile de fructe servite cu carne, supele sunt preferate ciorbelor.
Unul dintre cele mai cunoscute dulciuri este henclesul (hanklich, lichi), gatit traditional in cuptorul cu lemne, o data cu painea. Sunt multe variante de retete, unele romanizate, am incercat sa gasesc o reteta saseasca si am primit o varianta de la o colega a carei bunica era sasoaica pur sange. Am bagat-o la cuptor si am dat focul cam tare, caci s-a ars putin pe fund dar a fost foarte bun si asa, a fost mai crocant decat e normal acest desert. Asa ca nu va grabiti c mine, dand focul tare.
O reteta de placinta tot traditionala sunt delicioasele placinte impaturite.
Hencles, lichiu – reteta completa, printabila
Hencles
Reteta VIDEO
Ingrediente
- 600 gr. faina
- 1 cub drojdie
- 250 gr. lapte
- 125 gr. zahar
- 3 bucati ou
- 75 gr. unt
- 4 linguri ulei
- sare
Toppingul de smantana
- 500 gr. smantana
- 4 bucati galbenus de ou
- 1 esenta vanilie
- 125 gr. zahar
Mod de preparare
- Toate ingredientele trebuie sa fie la temperatura camerei, faina cernuta prin sita, drojdie dizolvata in putin lapte cald cu zahar.
- Amestecam toate ingredientele intr-un lighean si framantam cu nadejde.
- Cam asa suna reteta, eu am folosit masina de paine pe care am setat-o pe programul aluat si am lasat-o fara remuscari sa-mi faca treaba :).
- Cand m-am uitat la produsul final, mi s-a parut nitel moale, asa ca am scos aluatul din masina si am mai mixat putina faina pana aluatul a capatat consistenta pe care mi-o doream: elastica, moale si pufoasa.
- In reteta nu scria dar prietena mi-a spus ca aluatul trebuie rulat , impaturit in patru si rulat iar cu sucitorul.
- Eu n-am impachetat si urmarea a fost ca aluatul s-a cam umflat la cuptor dar nu cred ca asta e o problema majora, cel putin pentru noi.
- Am pregatit tava ca de obicei (am uns tava cu unt si am tapetat cu faina), am intins aluatul in tava si l-am uns cu amestecul de smantana.
- Am intins aceasta umplutura pe toata suprafata aluatului si am bagat totul la cuptorul deja incins, am dat focul cam tare la 200 grade C, cred ca mai potrivit era pe la 180 grade, chiar 170 grade.
- L-am cam rumenit, dupa ce l-am scos din cuptor, am asteptat nitel sa se raceasca, l-am presarat cu zahar pudra si l-am gustat cu o cana de lapte alaturi.
Disclaimer
Datele nutriționale furnizate la unele rețete sunt estimative, iar rolul lor este doar informativ. Valorile nu pot fi garantate și nu ar trebui utilizate în tratamentul afecțiunilor medicale. Secțiunile de echipamente și ingrediente de mai sus pot conține linkuri afiliate către produse pe care le folosesc și le recomand.
Buuun! Nu e exact varianta pe care o stiam eu, mai testez dar varianta asta este foarte gustoasa.