Tineretea lui Iacob: Esau si Iacob (II)

Am vazut deja ca cei doi fii ai lui Isaac, Esau (Isav) si Iacob, nu sunt lipsiti de defecte (ca orice om normal de altfel): unul este delasator si naiv iar celalalt ambitios si viclean. Iacov nu este singur in intrigile sale manate de ambitie, mama sa, Rebeca, il sustine ba chiar il invata stratageme la care, probabil, Iacov, nefiind un  rau si uneltitor din fire, nu s-ar fi gandit. Astfel , intr-o zi, Isaac, mare amator de mancare de vanat, il roaga pe Isav: „Iata, eu am imbatranit si nu stiu ziua mortii mele. Ia-ti dara uneltele tale, tolba si arcul si iesi la camp si adu-mi ceva vanat; Sa-mi faci mancare, cum imi place mie, si adu-mi sa mananc, ca sa te binecuvanteze sufletul meu pana mor” (Fac. 27, 2 – 4). Esau, bucuros, pleaca deindata.  
Rebeca a auzit totul si, cunoscand faptul ca Isaac era aproape orb din cauza batranetii, ticluieste un plan
pe care il impartaseste fiului ei preferat: „Iata, eu am auzit pe tatal tau graind cu Isav, fratele tau, si zicand: <>. Acum dar, fiul meu, asculta ce am sa-ti poruncesc: Du-te la turma, adu-mi de acolo doi iezi tineri si buni si voi face din ei mancare, cum ii place tatalui tau; Iar tu o vei duce tatalui tau sa manance, ca sa te binecuvanteze tatal tau inainte de a muri.”(Fac. 27, 6 – 10). Iacov nu prea pare incantat: „Isav, fratele meu, e om paros, iar eu n-am par. Nu cumva tatal meu sa ma pipaie si voi fi in ochii lui ca un inselator si, in loc de binecuvantare, voi atrage asupra-mi blestem.” „Asupra mea sa fie blestemul acela” (Fac. 27, 11 – 13), il incurajeaza Rebeca, tot ea fiind cea care are grija ca fiul sau favorit sa fie confundat de Isaac cu fiul mai mare: il imbraca in haina cea frumoasa a lui Isav si ii infasoara gatul si bratele cu piei de iezi ca sa para paros. Ii pune in maini mancare pregatita si-l duce in camera tatalui sau, unde Iacov intra dandu-se drept Isav. Isaac se mira: „Cum l-ai gasit asa curand, fiul meu?” (Fac. 27, 20) si are si oaresce suspiciuni, asa ca simte nevoia sa verifice identitatea celui cu care vorbeste: „Apropie-te sa te pipai, fiul meu, de esti tu fiul meu Isav sau nu.” (Fac. 27, 21), constata: „Glasul este glasul lui Iacov, iar mainile sunt mainile lui Isav” (Fac. 27, 22), mai tarziu, dupa ce a mancat, ii spune: „Apropie-te, fiule, si ma saruta!” „Atunci s-a apropiat Iacov si l-a sarutat. Si a simtit Isaac mirosul hainei lui (adica haina lui Isav) si l-a binecuvantat si a zis: <<iata, belsugul=”” binecuvanta!=”” binecuvantat=”” blestema=”” blestemat=”” bogat,=”” ca=”” camp=”” capeteniile=”” care=”” ce=”” cel=”” cerului=”” dea=”” din=”” domnul.=”” dumnezeu=”” e=”” feciorii=”” fie=”” fii=”” fiului=”” fratii=”” inaintea=”” inchine=”” l-a=”” mamei=”” meu=”” mirosul=”” multa=”” paine=”” pamantului,=”” pe=”” peste=”” popoarele=”” roua=”” sa-ti=”” sa=”” se=”” si=”” slujeasca=”” stapan=”” ta;=”” tai=”” tale=”” te=”” tie;=”” tie=”” unui=”” va=”” vin.=””>>  (Fac. 27, 27 – 29)
Faptul ca Isaac este atat de precaut spune multe despre atmosfera de neincredere din familie pe care rivalitatea dintre cei doi frati o iscase.  <iata, (…):=”” (prin=”” a=”” aceasta=”” acesta=”” ai=”” atat=”” atmosfera=”” belsugul=”” binecuvanta!=”” binecuvantat=”” binecuvanteze,=”” blestema=”” blestemat=”” bogat,=”” bucate=”” ca=”” camp=”” cand=”” capeteniile=”” care=”” casa=”” cauza=”” ce=”” cei=”” cel=”” celui=”” cerului=”” ciuda=”” constata=”” cu=”” dati=”” de=”” dea=”” despre=”” din=”” doi=”” domnul.=”” dumnezeu=”” dus=”” e=”” el=”” este=”” facut=”” feciorii=”” fie=”” fii=”” fiului=”” fratii=”” fraza,=”” groaza=”” identitatea=”” ii=”” il=”” in=”” inaintea=”” inchine=”” inselase:=”” instalase=”” intai=”” intre=”” isaac=”” isav=”” l-a=”” le-a=”” lui,=”” lui=”” mai=”” mamei=”” mare=”” meu=”” mirosul=”” multa=”” multe=”” multele=”” nascut=”” neincredere=”” nevoia=”” paine=”” pamantului,=”” pe=”” peste=”” pierduse=”” popoarele=”” precautilor,=”” redea=”” rivalitatii=”” roua=”” sa-i=”” sa-l=”” sa-ti=”” sa=”” sai.=”” sau=”” se=”” si=”” simte=”” slujeasca=”” spune=”” stapan=”” statutul=”” ta;=”” tai=”” tale=”” tatalui=”” te=”” ti=”” tie=”” totusi=”” unui=”” urma=”” usor)=”” va=”” vanatul=”” venit=”” verifice=”” vin.=”” vroia=””><scoala, binecuvanteze=”” ca=”” din=”” fiului=”” ma=”” mananca=”” sa=”” si=”” sufletul=”” tata,=”” tau,=”” tau.=”” vanatul=””>Cand Esau se intoarce de la vanatoare, venind la tatal sau cu mancarea pregatita, inselatoria lui Iacov este descoperita si ” s-a cutremurat Isaac cu cutremur mare foarte (Fac. 27, 33). Isav este disperat, la randul sau, si primeste veste pierderii acelei binecuvantari „cu glas mare si foarte dureros” (Fac, 27, 34), delasarea cu care tratase pana atunci rangul sau in familie si mostenirea sa dispare, pare sa fi realizat ce a pierdut prin vinderea dreptului sau de intai nascut desi nu-si recunoaste si vina directa: „Din pricina oare ca-l cheama Iacov, de aceea m-a inselat de doua ori? Deunazi mi-a rapit dreptul de intai nascut, iar acum mi-a rapit binecuvantarea mea” (Fac. 27, 36), si insista: „Tata, oare numai o binecuvantare ai tu? Binecuvanteaza-ma si pe mine, tata!” (Fac. 27, 36) Isaac incearca sa-l consoloze: „Iata, locuinta ta va fi un pamant manos si cerul iti va trimite roua sa; Cu sabia ta vei trai si vei fi supus fratelui tau; va veni insa vremea cand te vei ridica si vei sfarama jugul lui de pe grumazul tau.” (Fac. 27, 39) Ura pe care o simte Isav din cauza vicleniei  lui Iacov este din ce in ce mai mare incat ajunge a se gandi sa-l omoare. Isi iubeste insa prea mult tatal pentru a-l supune unei astfel de dureri astfel incat vrea sa astepte intai moartea lui Isaac si abia apoi sa-si duca planul la indeplinire: „Se apropie zilele de jeluire pentru tatal meu; atunci am sa ucid pe Iacov, fratele meu” (Fac. 27, 41).

Comments (3)

  1. 21 februarie 2010 - 07:32 Răspunde

    Multumesc pentru aceasta postare!
    O duminica frumoasa si linistita!

  2. 21 februarie 2010 - 11:40 Răspunde

    O duminica minunata pentru toata lumea. Un dimanche tout a fait merveileux pour toi ausii, Saveur.

Leave a comment

0 Shares
Share
Pin
+1
Share
Email