Cred ca ma stiti deja, de felul meu sunt regalista dar nu acesta este principalul motiv pentru care va prezint cartea de mai jos. V-o prezint pentru ca merita. Eu una sunt indragostita de cartile de bucate care vin la pachet cu povesti (de aceea sunt fana neconditionata Radu Anton Roman sau a doamnei Comsa ) – principesa Margareta nu doar a insirat diverse retete venite de la diverse case regale ci le-a “condimentat” cu  scurte dar elocvente caracterizari ale personajelor ce-au propus diversele retete, astfel incat, gatindu-le, ai senzatia ca te insoteste o intreaga lume si un intreg décor complet diferit de tine insati dar suficient de prietenos cat sa te simti acolo ca acasa.
DSCF8621

Avem retete propuse de figuri importante ale caselor regale europene cu care regele Mihai si familia sa se inrudesc indeaproape dar departe de a te intimida, povestirile calduroase despre aceste figuri (dintre care enumar doar printul Charles al Angliei sau regina Sofia a Spaniei) ni apropie si imbogatesc retetele cu un aer de intima autenticitate.
DSCF8622

Cartea aceasta imi este cu atat mai draga cu cat am apucat sa particip si la lansarea ei in Sibiu, cu Petrica atarnat in port bebe si alaturi de sora mea, insarcinata in noua luni si pentru ca am fost la aceasta lansare – tatata, am si autograf pe carte.  Si pentru ca tot suntem bombardati zilnic cu imagini cu “gheraneli” (vorba lui Mircea Badea) romanesti de pe la supermarketuri in care romaniasi de-ai nostri se imbulzesc, isi dau in cap, se calca in picioare, se isterizeaza fie pentru o drujba fie pentru ulei mai ieftin, vreau sa va povestesc si despre o alta fata a poporului roman, cea pe care am vazut-o la aceasta lansare (si nu doar). Era lume multa dar foarte civilizata (ca la orice lansare de carte de altfel), plina de bunavointa si rabdare, vreau sa spun ca la autografe nu doar ca nu s–au imbulzit sa se calce in picioare ba chiar eu (pentru ca aveam copilasul atarnat de gat) si sora-mea (pentru ca era gravida), am fost invitate insistent  sa mergem in fata la rand. Sper ca aceasta latura a romanilor sa fie tot mai prezenta in viata de zi cu zi in viitor, sa fie contagioasa ca sa zic asa. Da, poate ca achizitionarea unei asemenea carti si prezenta la lansarea ei poate fi un semn de snobism dar daca acest snobism ne ajuta pe noi ca natie sa devenim tot mai civilizati, politicosi, intr-un cuvant sa fim in randul lumii europene, sa nu ne mai facem de rusine cu “manierele” unora din concetatenii nostri – ei bine, asa snobism nu poate fi decat binevenit.
Din pacate, n-am poze la de lansare (caci am uitat sa le cer sora-mii care nu si-a uitat aparatul foto acasa – ca mine), o sa le i cer si le postez (macar una), oricum va recomand cu caldura aceata carte, desi regala, ea contine retete surprinzator de simple, anuntandu-se in acelsi timp delicioase, cu ingrediente de zi cu zi, foarte putine retete au ingrediente ca a zic asa exotice.