Primul patriarh biblic: Avraam

….spita neamului lui Terah este aceasta: lui Terah i s-au nascut Avram, Nahor si Haran; lui Haran i s-a nascut Lot.” (Facere 11, 27)

Biblia este o carte centrata, in mare parte, pe familie. Nu doar familia mica ci si familia mare – cea a tribului din care te tragi, cea a crezului pe care-l impartasesti. Biblia este, in fapt, povestea lui Dumnezeu care-si cauta familia intre oameni. Aceasta familie nu este una de sange ci una de credinta comuna, morala si duh. Apropiere de Dumnezeu nu este un lucru comod si usor, ci este o lupta pentru esente.

Alegerea lui Avram de catre Dumnezeu ca parinte al poporului poate parea una arbitrara. De ce el si nu altcineva? Ce a cautat Dumnezeu la alesul sau? Putem doar intrezari raspunsul, urmarind evolutia patriarhului de la simplu fiu al unei familii de mesopotanieni din Urul Caldeii pana la batranul cu par alb ce-si trimite sluga sa-i caute sotie fiului sau, incredintat fara sovaiala ca   alegerea nu va fi a batranului servitor ci a lui Dumnezeu.

Inca din primele citiri ale Bibliei, plasarea istorica a originilor lui Avram a aprins o luminita in mintea mea. De la istorie invatasem despre primele mari asezari omenesti Ur si Uruk, leaganele civilizatiei ce s-au ridicat in Sumer, hranite de cele doua rauri Tibru si Eufrat.

 

Descoperirile arheologice ne ajuta sa ne facem o idee despre lumea in care a crescut Patriarhul, in care s-a casatorit cu Sarai si din care a plecat cu intreaga sa familie cu destinatia Canaan. N-au ajuns la destinatie caci s-au oprit in Haran unde s-au stabilit pentru o vreme si unde Terah, tatal sau, a si murit (Fac. 11, 31 – 32).

 

Atunci ii face Dummnezeu si prima chemare:

Dupa aceea a zis Domnul catre Avram: “Iesi din pamantul tau, din neamul tau si din casa tatalui tau si vino in pamantul pe care ti-l voi arata Eu. Si Eu voi ridica din tine un popor mare, te voi binecuvanta, voi mari numele tau si vei fi izvor de binecuvantare. Binecuvanta-voi pe cei ce te vor binecuvanta, iar pe cei ce te vor blestema ii voi blestema; si se vor binecuvanta intru tine toate neamurile pamantului”.

(Fac. cap. 12 1 – 3)

Observam termenii in care Dumnezeu si Avraam comunica: nu-i promite avere, marire lumeasca sau fericire vesnica ci ii promite urmasi. Era una din durerile lui Avram si a sotiei sale: „Sarai insa era stearpa si nu nastea copii.” (Fac. 11, 30) Biblia nu descrie in vreun fel reactia lui Avram la dialogul cu Dumnezeu si doar efectul: ascultarea – isi ia familie (inclusiv nepotul Lot si pleaca in pamantul fagaduit). Ne putem imagina, intui ce sentimente l-au animat spre acea decizie: apropierea de Dumnezeu ii daduse acea intarire, incredere si siguranta pe care o simt doar oamenii rugatori. Mai putem observa ca Dumnezeu nu incepe prin a-l incarca cu interdictii si porunci. In fapt, Avram va trai calauzit de morala naturala si de obiceiurile popoarelor in mijlocul carora traia. Este unul din lucrurile pe care oamenii moderni, citind Biblia, nu-l observa si nu-l inteleg. Vorbesc cu multi oameni care citind Biblia nu o inteleg (mai ales, Vechiul Testament) dar in general aceasta se intampla pentru ca ne raportam la evenimente si personaje prin prisma vremii si a regulilor in care traim acum iar nu prin prisma civilizatiei in care personajul biblic traia (in cazul lui Avram o civiliczatie vie acum 3800 de ani).

Lumea lui Avram era una deja ierarhizata, cu regi si sclavi, credinta politeista era atotprezenta si practicata in temple impresionante ce cautau sa atinga cerul prin inaltimile coplesitoare.

Zigguratul din Ur

Poligamia era de asemenea o practica curenta.

Intr-o asemenea lumea, Avram cu rugaciunile si jertfele sale simple si monogamia sa (a carui motiv destul de evident e iubirea sincera pentru sotia sa) apare in contrast  cu curentul epocii. El nu este doar un barbat muncitor, un om al rugaciunii, capabil de smerenie, degraba saritor pentru alti oameni, un om ce inspira incredere si cauta pacea in relatiile umane ci este si un om de actiune, hotarat – la nevoie, nu ezita sa lupte in razboaie veritabile pentru salvarea unor oameni sau comunitati de care era atasat. Loialitatea sa impresioneaza, linistea sa e datatoare de speranta. Avram este un om pe care categoric merita sa-l descoperim pas cu pas. Ceea ce vom face in postarile viitoare.

Precizari: Citatele biblice au fost luate copy-paste din Biblia ortodoxa online. Opiniile articolului sunt in mare parte personale dar construite pe multa lectura, atat a Bibliei cat si a altor carti ajutatoare – lista lor este prea lunga dar ma voi stradui sa le strang intr-o postare separata.

Comments (0)

Leave a comment

1 Shares
Share
Pin
+11
Share
Email