Doamna Comsa despre topirea si pastrarea unturei



imagine preluate de
aici
Am observat ca din ce in ce mai multa lume renunta la traditionala untura, ba chiar la carnea grasa. Decizie inteleapta de cele mai multe ori caci acest gen de alimentatie nu se mai potriveste stilului de viata modern. Oricum familionul nostru nu este inca parte din acei oameni intelepti caci savuram cu placere intotdeauna o felie de paine cu untura si ceapa sau o felie de slanina proaspata si abia scoasa de la fum (de obicei luata din piata) cu niste telemea nitel sarata. Probabil ca nu peste foarte mult timp, o ocupatie ca cea de mai jos o vom gasi doar la macelarii si in cartile vintage ale bunicii. Carti ca ale doamnei Comsa. Uffff si enjoy!
 
„Cu ocaziunea topirei unturei, osanza, slanina si untura de pe mate vor fi separat topite si in vase separate pastrate.
Indata dupa scoaterea osanzei din porc, o punem sa stea 1 – 2 ceasuri intr`un vas curat, cu apa rece, apoi scoasa si taiata in mici bucatele si pusa intr`o oala bine smaltuita si curata, mai adaugandu-i cateva felii de mere necuratite de coaje, dar bine sterse, apoi asezate la foc.
Cand vom observa ca jumarile sunt galbene, dar nu rumenite, strecuram untura printr`o sita de sarma, intr`un vas, presand jumarile cu o lingura mare, cat se poate de tare, lasand untura ca un ceas, sa se aseze, apoi pusa din acest vas, in alt vas, anume pentru untura si pusa la pastrare.
Cele mai bune vase pentru pastratul unturei, sunt cele albastre si alb smaltuite si cele de tinichea, avand un capac, cu o rasuflatoare, in forma de mic turnulet cu foarte multe gaurele.
Putem pastra untura si in oale de fier, albastre, bine smaltuite si legate la gura cu hartie alba si curata, prin care facem cu un ac cateva gaurele.
Vrem sa topim slanina, atunci o taem dupa soric in mici bucatele, caci cu cat va fi mai marunt taiata cu atat mai multa untura ne va da, caci jumarile le presam prin sita numai cand sunt deschis rumenite.
Untura de pe mate, inainte de a o topi, o spalam mai intaiu in mai multe ape reci, spre a-si pierde mirosul si gustul neplacut, imprumutat de la mate, iar mai departe urmam la osanza.
Orice untura ar fi, nu neste permis, ca indata dupa ce s`a topit, sa o strecuram direct in vasul in care vrem sa o pastram, ci mai inati o strecuram direct in alt vas, unde sa stea pana se aseaza si numai dupa aceea sa o punem in vasul de pastrare, caci firimiturile de jumari, etc., ce se aseaza la fundul vasului, prin rancezirea lor, strica toata untura.”

Comments (0)

Leave a comment

0 Shares
Share
Pin
+1
Yum
Share
Email