Pe cand eram in liceu, am fost intrebati la sfarsitul clasei a X-a (parca) ce optional dorim: Istoria culturii sau Istoria religiilor. Toti din clasa am optat verbal si scris pentru Istoria religiilor. Am primit in anul urmator Istoria culturii. Atunci am fost revoltati: „De ce mai suntem intrebati daca nu ni se respecta optiunea?”

La intamplarea de mai sus m-am gandit cand am vazut zilele astea decizia CCR cu privire la ora de religie. Parerea mea este ca, de fapt, se incearca scoaterea religiei din scoala dar nu stiu cum sa puna problema in asa fel incat sa le iasa. In fapt, potrivit legii actuale, oricine nu avea chef sa participe la aceasta ora putea depune o cerere si era automat scutit. N-am auzit sa fie masive cereri de renuntare la aceasta ora. De fapt, criteriile pentru care cineva renunta, pot fi diverse si nu tin musai de optiunea ateista: poate fi expresia unei nemultumiri cu privire la un anumit profesor,la modul in care acesta preda, la subiectele pe care le abordeaza. Oricum sunt destui care se straduie sa convinga parintii sa-si scoata copiii de la ora. Iote aici un panou asur care bate obrazul parintilor care, desigur, lasa copiii la religie impotriva, evident, a dorintei acestora de a nu face.

Totusi dintre cei multumiti de ora si cei care n-au nimic impotriva, gramada n-au considerat ca e musai sa dea foaie „ca sa se mai scape de o ora” cum am mai auzit formulari. Noua decizie CCR cred ca da drumul la posibilitati de abuzuri dupa modelul intamplarii de mai sus. Directori, profesori pot descuraja elevii sa se inscrie din diverse calcule si motive (am si citit o asemenea marturie pe net dar mi-e…le ea caut acum – vad si dau link), profesorii de religie posibil sa fi pusi in situatia de-a fi blanzi ca mieluseii nu doar in fata elevilor ci si a directiunii care poate faulta de vrea existenta orei respective. Partea buna este ca duce la o stimulare creativa a profesorului de religie, cel cu har si dorinta va face tot ce poate pentru a face ora atractiva si a-i face pe elevi sa vina de placere la ora – numai si numai de dragul de a predica pe Hristos. Reversul negativ poate fi si o oarecare aroganta a unor elevi care devin constienti ca respectiva ora sta la …pixul lor, ca atare ar putea in aroganta tinereasca sa se mai obrazniceasca si sa incerce sa-l umileasca pe profesor.

Am mai observat un lucru: protestele contra acestei ore vin nu de la elevi ci de la niste ONG si adulti. Nu stiu cati din acestia au facut o ora de religie vreodata sau au idee ce presupune aceasta dar sunt foarte activi in a-i impiedeca pe multi altii sa asiste vreodata la asa ceva. Sunt convinsa ca scopul acestora nu este ca religia sa fie optionala ci cu totul scoasa din programa. Sunt crestina si uitandu-ma le ei cum se agita sunt convinsa de un lucru: ora de religie va fi scoasa atunci cand va voi Dumnezeu sa fie scoasa. Si va veni si timpul acela, caci Apocalipsa nu ne vorbeste despre crestinii majoritari din vremea Antihristului ci despre raritatea acestora in acea vreme. Crestinii autentici vor fi foarte putini inainte de sfarsitul vremilor. Si asta se poate intampla doar daca tinerii vor fi tinuti in nestiinta si ceata in chestiuni religioase si momiti cu abureala si lancezeala ieftina a comoditatilor unei lumi contemporane tot mai inchinata rasfatului si gandirii „eu – buricul universului”.

P.S. Am mai auzit si alta chestie: cum elevii sunt…indoctrinati la religie. Sincer nu cred in indoctrinarea aceasta cu atat mai mult cu cat in afara celor 50 de minute de ora, toata lumea este bombardata permanent de o vasta propaganda anti-crestina, presarata adesea de exagerari (ca sa nu spun minciuni pure – gen National Geografic), de o spiritualitate ieftina (gen horoscop sau pseudo-orientala). Intr-adevar daca se participa la religie, se poate intampla un alt „pericol”: un profesor bine pregatit poate oferi elevilor argumente credibile care sa demonteze aceste minciuni. Nu cred in indoctrinarea religioasa dar cred in capacitatea copiilor si tinerilor de a discerne cu propria minte avand argumente de ambele parti. Daca asta e indoctrinare….

Un profesor de religie poate sa-si faca elevii sa gandeasca si sa fie mai toleranti, deschisi si critici fata de tot felul de idei, tot asa cum un profesor de religie prost pregatit si inchistat ii poate face pe elevi sa nu mai dea pe la vreo biserica in veci chiar daca intentiona altceva. Cred ca de fapt asta e miza luptei energice a unora contra religiei in scoala: stoparea posibilitatii (si aia dependenta de profesorul ce preda) elevilor de a intra in contact cu veritabila spiritualitate in care s-au nascut. Doamne ajuta!